Sursă: Mediafax.ro
O echipă de cercetători a descoperit o structură geologică masivă sub calota glaciară a Antarcticii de Est, care a uimit comunitatea științifică. Aceasta se întinde pe o mare parte a continentului și constă din aproximativ 30 de bazine conectate între ele, formând o formă de evantai.
Structura, identificată de specialiștii conduși de geofizicianul italian Egidio Armadillo, a fost analizată prin date radar, seismice, gravitaționale și magnetice colectate de-a lungul decadelor. Cercetătorii afirmă că această formațiune arată ca și cum cineva ar fi tras un colț al Antarcticii în exterior, în jurul unui punct central aflat în interiorul continentului.
Ce relevanță are această descoperire pentru istoria Pământului?
Sub stratul de gheață de câțiva kilometri grosime, continentul ascunde un peisaj spectaculos, format din munți, văi și bazine create de procese geologice vechi de sute de milioane de ani. Reconstrucția reliefului Antarcticii fără gheață relevă că terenul s-ar putea ridica cu până la un kilometru în anumite regiuni dacă ghețarii s-ar topi complet.
- Structura se află aproape de Polul Sud și a fost formată înainte de destrămarea supercontinentului Gondwana
- Formațiunea s-a format printr-un proces numit „extensie rotațională”, în care scoarța terestră s-a întins treptat în jurul unui punct
- Se crede că această zonă a fost un punct de slăbiciune în scoarța Pământului, influențând separarea continentelor
- Gheața de pe continent poate depăși câțiva kilometri în grosime, acoperind relieful vechi
- Analizele arată că această structură a fost formată cu sute de milioane de ani în urmă, înainte de apariția Gondwanei
Ce impact are această descoperire asupra înțelegerii istoriei geologice a Pământului?
Descoperirea oferă indicii valoroase despre modul în care s-au format și s-au despărțit continentele în trecut. Formațiunea în formă de evantai sugerează că Antarctica a avut o zonă de slăbiciune în scoarța terestră, influențând procesele de separare a supercontinentelor. În plus, această structură poate explica modul în care relieful continentului s-a schimbat odată cu timpul, odată cu topirea gheții și redistribuirea terenului.
Relevanța acestei descoperiri constă în faptul că ajută geologii și geofizicienii să înțeleagă mai bine evoluția planetei noastre, oferind o perspectivă asupra proceselor vechi de sute de milioane de ani. În plus, studiile viitoare pot dezvălui mai multe despre modul în care aceste structuri influențează dinamica scoarței terestre și evoluția continentelor.
În concluzie, această descoperire subliniază importanța cercetărilor în zone inaccesibile ale planetei și contribuie la înțelegerea complexității istoriei geologice a Pământului, fiind un pas important în studiile despre formarea și evoluția continentelor.