Sursă: Mediafax.ro
Odată cu oprirea ambelor unități de la Cernavodă, România a pierdut temporar o sursă ce asigura în mod obișnuit aproximativ 20% din energia electrică națională, fiind nevoită să acopere din importuri o parte din necesar. În orele de vârf, seara, presiunea pe sistem devine mai accentuată, deoarece producția fotovoltaică scade rapid și aproape ajunge la zero.
Citește și: Start-Up Nation 2026 se a deschis pentru 17.600 de tineri cu finanțări de până la 250.000 de lei
Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, joacă un rol crucial în menținerea securității energetice. Însă, capacitățile pe lignit sunt retrase treptat, în conformitate cu angajamentele de decarbonizare asumate în fața Uniunii Europene. În condițiile în care sistemul energetic se află în situație critică, grupul 4 de la Termocentrala Rovinari, păstrat în rezervă, a fost repus în funcțiune luni, 17 august, și a început să livreze energie în sistem în jurul orei 15.00.
Ce rol are Complexul Energetic Oltenia în asigurarea energiei naționale?
Potrivit datelor Transelectrica, luni, în intervalul de vârf 19.00-21.00, producția de energie pe bază de cărbune a depășit 1.000 MW. La aproape ora 20.00, această sursă furniza 1.014 MW din necesarul de 6.910 MW, acoperind astfel o parte semnificativă din consumul intern. În același timp, producția internă de energie a fost de 5.259 MW, iar importurile au reprezentat aproximativ 1.650 MW.
- Producția de energie pe bază de cărbune a crescut la 1.084 MW
- Importurile au scăzut la 1.293 MW
- Necesarul total de energie a ajuns la 7.029 MW
- Producția internă a fost de 5.736 MW
- Importurile au reprezentat 1.293 MW în finalul perioadei de vârf
Care sunt provocările și perspectivele pentru sistemul energetic românesc?
Victor Banța, doctor în management și membru al Consiliului de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia, afirmă că securitatea energetică nu se construiește doar din capacități pe hârtie, ci din megawați care pot fi efectiv utilizați în momente critice. Tranziția energetică și decarbonizarea sunt inevitabile, însă, în același timp, este esențial ca România să mențină resurse interne precum cărbunele pentru a evita situații de criză.
În ultimele zile, sistemul energetic a transmis un semnal clar: capacitățile de producție trebuie să fie funcționale și disponibile în orice moment. În condițiile în care retragerea treptată a capacităților pe lignit continuă, menținerea și modernizarea infrastructurii devin priorități pentru a asigura stabilitatea și siguranța alimentării cu energie a țării.
Astfel, România trebuie să echilibreze tranziția către surse regenerabile cu necesitatea de a avea în rezervă capacități de bază, precum cele ale Complexului Energetic Oltenia, pentru a evita situațiile de penurie energetică în perioadele de vârf sau în condiții de criză.
