Sursă: Bistritanews.ro

Un articol de opinie analizează motivul real pentru care România continuă să investească în înarmare în 2026, în contextul geopolitic actual și al riscurilor percepute.

Autorul subliniază că, deși oficialii susțin că armata trebuie întărită pentru a asigura securitatea națională, realitatea arată o altă față. În ultimii ani, armata română a devenit mai mult o anexă a NATO, iar interesul pentru apărare națională a scăzut, fiind înlocuit cu interese economice și politice ale unor grupuri de decidenți.

În analiza sa, autorul afirmă că, în condițiile actuale, Rusia nu reprezintă o amenințare directă pentru România, având în vedere că, în ultimii patru ani, nu a cucerit decât câteva regiuni din Ucraina, iar forțele ruse sunt slabe și bombardate zilnic de Ucraina. În plus, relațiile dintre Rusia și Occident sunt încă apropiate, iar vizitele oficialilor occidentali la Moscova continuă.

De ce continuăm să ne înarmăm dacă Rusia nu ne mai reprezintă o amenințare reală?

Autorul argumentează că, în ciuda declarațiilor oficiale, România nu are dușmani declarați și nu se află în pericol de a fi atacată în mod direct. În plus, armamentul modern, precum fregatele și submarinul, sunt achiziții costisitoare, dar inutile în cazul unui conflict major, pentru că țara nu are capacitatea de a le folosi eficient în scenarii de război real.

• Rusia a cucerit doar câteva regiuni din Ucraina în ultimii patru ani
• Relațiile dintre Rusia și Occident rămân relativ apropiate
• Războiul din Ucraina nu reprezintă o amenințare directă pentru România
• Investițiile în armament performante sunt costisitoare și inutile în scenarii de război real
• România plătește cotizații mari pentru NATO, dar nu are o strategie clară de apărare națională

Ce riscuri implică această înarmare excesivă pentru România?

Contextul actual arată că, în cazul unui conflict major, armata română nu ar avea șanse reale de a face față unui atac din partea Rusiei sau a altor potențiali adversari. În plus, corupția și interesele economice ale unor lideri politici și militari afectează eficiența și transparența procesului de înarmare.

Autorul avertizează că această situație poate duce la o criză de încredere în instituțiile statului și la o vulnerabilitate crescută în fața unor eventuale amenințări externe. În concluzie, România trebuie să reevalueze strategia de apărare și să investească în capacități reale, nu în arme costisitoare și inutile în scenarii de război.