Sursă: Hotnews.ro
România a înregistrat o reducere semnificativă a deficitului bugetar în primele șapte luni ale anului 2026, ajungând la 48,08 miliarde de lei, față de 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, a transmis luni Ministerul Finanțelor. Ponderea în PIB a coborât de la 3,99% la 2,34%, indicând o gestionare responsabilă a finanțelor publice.
Citește și: Start-Up Nation 2026 se a deschis pentru 17.600 de tineri cu finanțări de până la 250.000 de lei
Structura bugetului arată o creștere a veniturilor cu 11,2%, până la 412,31 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au crescut cu doar 2,9%, la 460,39 miliarde de lei. Diferența a fost realizată printr-o colectare mai eficientă, fără a diminua investițiile, care au crescut cu aproape 24%, ajungând la 76,51 miliarde de lei.
Ce contribuie la reducerea deficitului bugetar în 2026?
Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, atingând 214,32 miliarde de lei, iar ponderea în PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%. TVA a reprezentat cea mai mare sursă, cu încasări nete de 88,55 miliarde de lei, în creștere cu 26,5%, susținută de noile cote fiscale și majorarea încasărilor brute cu 21,7%. Contribuțiile de asigurări sociale au adus 129,14 miliarde de lei (+6,7%), fiind susținute de extinderea bazei de impozitare.
- Impozitul pe salarii și venit a crescut cu 8,6%, la 38,34 miliarde de lei.
- Impozitul pe profit a urcat cu 8,3%, la 28,35 miliarde de lei.
- Fondurile europene rambursate au înregistrat o creștere de 30,3%, ajungând la 37,28 miliarde de lei.
- Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,1%, la 95,67 miliarde de lei, reducând ponderea în buget.
- Cheltuielile cu asistența socială au scăzut ușor, cu 0,6%, la 146,59 miliarde de lei.
Care sunt principalele provocări ale bugetului în 2026?
Costul datoriei publice a crescut cu 26,5%, ajungând la 40,12 miliarde de lei, reprezentând 2% din PIB. Această creștere reflectă impactul majorării ratelor dobânzilor și a costurilor de finanțare a deficitului, ceea ce erodează parțial eforturile de reducere a cheltuielilor. În ciuda reducerii deficitului, cheltuielile cu dobânzile continuă să fie o provocare pentru sustenabilitatea fiscală.
Autoritățile subliniază că gestionarea echilibrată a veniturilor și cheltuielilor, precum și creșterea investițiilor, sunt esențiale pentru menținerea stabilității financiare în următoarele luni. În același timp, creșterea costurilor de finanțare impune o monitorizare atentă a evoluției pieței financiare și a politicilor fiscale.