Sursă: Zf.ro
România pierde anual aproximativ 9 miliarde de euro din cauza fraudei de tip carusel, o sumă care depășește costul unor mari proiecte de infrastructură, precum Autostrada Moldovei. Această estimare provine de la Tax Institute și evidențiază impactul negativ al evaziunii fiscale asupra economiei naționale.
Citește și: Start-Up Nation 2026 se a deschis pentru 17.600 de tineri cu finanțări de până la 250.000 de lei
Potrivit vicepreședintei CFA România, Andreea Nica, peste 20% din munca din țară este evaluată ca nefiscalizată, ceea ce limitează semnificativ capacitatea statului de a colecta taxe. Fenomenul evaziunii nu afectează uniform mediul de afaceri, fiind practicat atât de antreprenori cinstiți, cât și de cei care decontează cheltuieli personale pe firmă sau plătesc salarii minime în plic.
Impactul fraudei de tip carusel asupra economiei și bugetului național
Acest fenomen distorsionează concurența și reduce baza de impozitare, ceea ce duce la venituri bugetare sub media europeană de 40% din PIB. În timp ce o parte a antreprenorilor respectă legea, alții decontează cheltuieli fictive, plătesc salarii minime și completează veniturile prin plăți informale, limitând astfel potențialul de colectare fiscală.
- Peste 20% din muncă este nefiscalizată, evaluată ca muncă nedeclarată
- Pierderi anuale de aproximativ 9 miliarde de euro
- Costul estimat al Autostrăzii Moldovei este de 6,4 miliarde de euro
- Fenomenul afectează în egală măsură antreprenorii cinstiți și pe cei care fentează sistemul
- Veniturile bugetare rămân sub media europeană de 40% din PIB
Discuții despre reducerea cheltuielilor și impactul asupra sectorului public
În actuala dezbatere publică, accentul se pune pe reducerea cheltuielilor bugetare, însă ajustările de personal nu au vizat în principal posturile redundante, ci angajați cu salarii mici, care părăsesc sistemul din cauza remunerației. Astfel, salariile în sectorul public rămân în continuare mici, iar potențialul de creștere a colectării fiscale este limitat.
Andreea Nica subliniază că, pentru a ajunge la media europeană de 40% din PIB în venituri fiscale, este nevoie de o luptă mai fermă împotriva evaziunii și de măsuri concrete pentru creșterea conformării fiscale. În prezent, discuțiile se concentrează mai mult pe reducerea cheltuielilor decât pe creșterea colectării, ceea ce limitează dezvoltarea economică a țării.
Pentru mai multe informații și analize din domeniul economic, urmăriți Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels și pe Twitter.