Sursă: Mediafax.ro
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză PSD că a blocat procesul de adoptare a noii legi a salarizării din sectorul public, care era inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență încă din 2021. Ea susține că reformele au fost întârziate de partidul aflat la guvernare, care nu a prezentat un proiect final și nu a organizat consultări suficiente.
Citește și: Kelemen Hunor cere lui Siegfried Mureșan să-și depună mandatul dacă nu strânge voturile în Parlament
Gheorghiu afirmă că, în perioada în care PSD a controlat Ministerul Muncii, nu s-au făcut pași concreți pentru elaborarea legii și pentru consultări cu sindicatele sau partidele politice. Ea îl indică pe ministrul interimar Dragoș Pîslaru ca fiind cel care a accelerat ulterior procesul, prin publicarea proiectului și discuții cu actorii sociali, sub medierea Administrației Prezidențiale.
Impactul blocajului asupra bugetului și fondurilor europene
Potrivit Oanei Gheorghiu, forma propusă a legii prevedea creșteri de salarii pentru aproximativ două treimi dintre angajații sectorului public, în timp ce pentru restul urma să fie păstrate nivelurile actuale. Premierul interimar Ilie Bolojan a confirmat că proiectul urmărea reducerea inechităților salariale și avertiza că neadoptarea lui poate duce la pierderea a 770 de milioane de euro din fondurile PNRR.
- Două treimi dintre salarii urmau să crească
- Restul să fie menținute pentru a reduce decalajele
- Proiectul a fost blocat de PSD în negocierile politice
- Riscul pierderii fondurilor europene a fost evidențiat de oficiali
- Negocierile au ajuns în impas, iar reforma este în continuare blocată
Acuzații directe și implicații politice
Gheorghiu susține că reprezentanți ai PSD au participat la întâlnirile tehnice privind proiectul, deși partidul a reclamat public lipsa unei propuneri clare. Ea acuză PSD că a blocat acordul politic negociat la Cotroceni, legând această opoziție de riscul de a pierde fondurile europene.
În final, vicepremierul critică politica salarială și fiscală a partidului aflat la guvernare, afirmând că România nu mai poate susține politici care să împiedice implementarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea economică și accesarea fondurilor europene.