Sursă: Mediafax.ro
România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, cu o medie de 32,7 ani, conform datelor publicate joi de Eurostat pentru anul 2025.
Potrivit oficiului european de statistică, această durată este cu aproape cinci ani mai mică decât media UE, care a fost de 37,5 ani în 2025. Datele indică diferențe semnificative între statele membre, precum și între sexe, în ceea ce privește implicarea pe piața muncii pe parcursul vieții.
Ce relevanță are durata vieții profesionale pentru România?
Indicatorul măsoară perioada estimată în care o persoană de 15 ani participă activ pe piața muncii, fie ca angajat, fie ca șomer în căutarea unui loc de muncă, și nu vârsta de pensionare sau numărul efectiv de ani lucrați.
- România are o durată estimată de 32,7 ani, fiind cea mai mică în UE
- Italia se află pe ultimul loc în clasament, cu 33 de ani
- Bulgaria are o durată de 34,6 ani
- Țările de Jos înregistrează cea mai lungă perioadă, cu 44 de ani
- Diferența între România și liderul clasamentului, Țările de Jos, ajunge la 11,3 ani
Diferențe de gen în implicarea pe piața muncii
Eurostat evidențiază și diferențe semnificative între bărbați și femei. În cazul bărbaților, durata estimată a vieții profesionale în România este de 36 de ani, iar pentru femei, doar 29,1 ani, fiind a doua cea mai mică valoare din UE pentru acest segment.
Media europeană pentru bărbați este de 39,5 ani, iar pentru femei de 35,4 ani. În cele mai lungi vieți profesionale se află femeile din Suedia (42,3 ani) și Țările de Jos (41,9 ani), iar cele mai scurte în România.
Acest indicator nu reprezintă vârsta de pensionare, ci perioada în care o persoană de 15 ani este estimată să participe activ pe piața muncii, în condițiile actuale, în funcție de speranța de viață și ratele de participare.
Diferențele regionale și de gen indică provocări majore pentru economia și forța de muncă a României, fiind nevoie de politici adaptate pentru a prelungi și valorifica potențialul de implicare al populației în activitatea economică.
Potrivit datelor Eurostat, aceste cifre vor influența și deciziile privind reformele de pensionare și politicile sociale în următorii ani, pentru a asigura o implicare mai lungă și mai eficientă a populației active.