Legea risipei alimentare din România a intrat în vigoare la 1 aprilie 2026, impunând companiilor din sectorul agroalimentar să ia măsuri concrete pentru reducerea risipei.
Operatorii economici, precum retaileri, producători, distribuitori și companii HoReCa, trebuie să implementeze planuri anuale și să raporteze aceste acțiuni, conform noilor reglementări. În regiunea Transilvaniei, interesul pentru soluții de conformare a crescut semnificativ, în special în județele Cluj, Alba, Sibiu și Bistrița-Năsăud.
Citește și: Asociația Aripi de Copil organizează o cină caritabilă la Crama Jelna pe 15 noiembrie
Potrivit reprezentanților Banca Regională pentru Alimente Cluj, numărul contractelor semnate cu companii a ajuns la 22, dintre care 15 au fost inițiate de firme, iar alte 8 sunt în curs de finalizare. Aproximativ 15 companii au solicitat informații suplimentare, iar discuțiile cu mari producători și distribuitori sunt în plină desfășurare.
Ce măsuri trebuie să adopte companiile pentru conformare la legea risipei alimentare
Conform noii legislații, fiecare companie trebuie să aleagă cel puțin două măsuri din următoarele categorii:
- prevenirea generării surplusului alimentar prin planificare și gestionarea stocurilor
- reducerea prețului produselor înainte de expirare
- donarea alimentelor către consum uman, în parteneriat cu operatori autorizați
- utilizarea alternativă, precum procesarea, compostarea sau furajarea
De asemenea, companiile trebuie să elaboreze și să depună un plan anual de reducere a risipei alimentare pe platforma Ministerului Agriculturii și să implementeze efectiv măsurile asumate. Nerespectarea acestor obligații poate duce la amenzi de până la 40.000 lei, precum și la riscuri operaționale și administrative.
Legea risipei alimentare, o oportunitate pentru companii și comunitate
În ultimele săptămâni, interesul pentru colaborarea cu Banca pentru Alimente Cluj a crescut vizibil, fiind semnate 22 de contracte noi, dintre care 15 inițiate de companii. Alte 8 sunt în curs de semnare, iar aproximativ 15 firme au solicitat informații suplimentare. Discuțiile active continuă cu mari producători și distribuitori din regiune.
Andreea Bobis, președintele Bancii Regionale pentru Alimente Cluj, afirmă că legea nu reprezintă doar o obligație, ci și o oportunitate de a optimiza procesele și de a avea un impact social pozitiv. Ea subliniază că gestionarea corectă a surplusului alimentar este mai ieftină și mai simplă pentru firme, decât plata amenzilor și costurilor administrative pentru neconformare.
Parteneriatul cu banca pentru alimente permite companiilor să externalizeze procesul de donare, facilitând astfel respectarea obligațiilor legale. Procesul este simplu: se stabilește tipul și frecvența colectărilor, banca preia alimentele, le sortează, depozitează și le redistribuie rapid către peste 140 de ONG-uri din regiune.
Impactul concret al acestor acțiuni este sprijinirea a peste 31.000 de persoane prin rețeaua de ONG-uri partenere, alimentând comunitățile și reducând risipa alimentară în același timp.