Un studiu recent realizat pe peste 15.000 de utilizatori ai aplicației Dahna scoate la iveală o realitate alarmantă: românii nu sunt conștienți de gravitatea riscurilor cardiovasculare la care sunt expuși. Raportul Dahna 2025-2026 evidențiază o criză de percepție și management al sănătății, în special în rândul tinerilor.
Analiza arată că un număr semnificativ de români subestimează riscul cardiovascular, chiar dacă valorile lor sunt critice. Persoane de 30-40 de ani cu hipertensiune netratată, pacienți aflați sub tratament cu tensiune ridicată fără ajustări, precum și indivizi cu glicemie crescută sau hemoglobină glicozilată, nu conștientizează gravitatea situației lor.
Citește și: Asociația Aripi de Copil organizează o cină caritabilă la Crama Jelna pe 15 noiembrie
Un semnal de alarmă vine din rândul tinerilor, unde cazurile de diabet, obezitate și sedentarism devin tot mai frecvente. Tineri de 21 de ani prezintă indicatori metabolici de seniori, iar lipsa monitorizării stilului de viață agravează situația. Dr. Gabriel Tatu Chitoiu, medic cardiolog, avertizează: "Bolile cardiovasculare nu mai sunt o problemă a vârstei înaintate."
Care sunt principalele riscuri cardiovasculare ignorate în România?
Raportul Dahna evidențiază cifre-cheie alarmante despre sănătatea românilor:
- 1 din 5 persoane cu tensiune arterială crescută nu urmează tratament;
- sedentarismul crește cu peste 20% riscul de obezitate și sindrom metabolic;
- obezitatea devine cel mai puternic factor de risc ignorat;
- fumatul adaugă 10 ani de îmbătrânire arterială înainte de 45 de ani;
- stilul de viață nesănătos poate reduce cu 30 de ani durata sănătății.
Ce consecințe are această criză de percepție asupra sănătății publice?
Reacțiile oficiale nu întârzie să apară. Autoritățile din România recunosc că lipsa de informare și monitorizare a riscurilor cardiovasculare duce la creșterea numărului de pacienți cu afecțiuni grave. Specialiștii avertizează că medicamentele nu salvează vieți dacă nu sunt însoțite de o monitorizare constantă și schimbări în stilul de viață.
Impactul acestei situații se reflectă în creșterea numărului de cazuri de infarct, accident vascular cerebral și alte complicații cardiovasculare. În plus, analiza subliniază necesitatea unei intervenții urgente în educația pentru sănătate și promovarea unui stil de viață sănătos în rândul populației.
Concluzia este clară: pentru a preveni o criză sanitară majoră, România trebuie să își schimbe abordarea față de riscurile cardiovasculare, iar informarea și prevenția trebuie să devină priorități naționale.
Știri din rețea: Sibiu Expres · Maramureș Expres · Vaslui Expres