Sursă: Hotnews.ro
Un grup de 12 organizații neguvernamentale a transmis marți o scrisoare deschisă în care critică proiectul de lege pentru reforma Agenției Naționale de Integritate (ANI).
Proiectul, depus în Parlament de ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, prevede păstrarea obligatoriei a declarațiilor de avere și interese, dar fără publicarea lor. Această decizie vine după o hotărâre a Curții Constituționale din mai 2025, care a stabilit că anumite informații din declarații țin de viața privată și trebuie protejate.
Organizațiile semnatare afirmă că, sub pretextul respectării angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se încearcă reducerea și mai mult a standardelor de integritate în România. În scrisoare, semnatarii atrag atenția că decizia CCR nu a impus secretizarea totală a declarațiilor și că varianta inițială a Ministerului Justiției prevedea o declarație publică de interese financiare, menținând astfel transparența.
Ce modificări aduce proiectul de lege pentru transparență?
Proiectul actual elimină complet mecanismul de publicare a declarațiilor de interese financiare, care ar fi permis monitorizarea și prevenirea corupției. În plus, toate declarațiile vor fi păstrate în condiții de confidențialitate timp de șapte ani, fără a fi accesibile publicului.
- Declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate, ci păstrate doar de ANI
- Se elimină mecanismul de transparență a intereselor financiare
- Informațiile vor fi confidențiale timp de șapte ani
- Decizia contravine recomandărilor Curții Constituționale
- Proiectul este prezentat ca fiind în acord cu angajamentele PNRR, dar nu este
Ce impact are această reformă asupra luptei anticorupție?
Specialiștii și organizațiile semnatare consideră că această modificare reprezintă un regres în eforturile de combatere a corupției și de transparență în administrație. Ei susțin că reducerea nivelului de transparență va face mai dificilă monitorizarea activităților funcționarilor publici și va diminua instrumentele civice de control.
De asemenea, aceștia subliniază că decizia Curții Constituționale a permis păstrarea unei anumite transparențe, iar eliminarea acesteia contravine principiilor statului de drept și transparenței instituționale. Semnatarii avertizează că modificările propuse merg în direcția opusă angajamentelor asumate în cadrul PNRR și pot afecta încrederea cetățenilor în sistemul anticorupție.
Proiectul de lege pentru reforma ANI continuă să fie subiect de dezbatere și critică din partea societății civile, care cere respectarea angajamentelor internaționale și menținerea mecanismelor de transparență și control civic.